Nr. 63/2.08.2019
SUPRATAXAREA BAUTURILOR CU ZAHAR, SAU UN ALT ATENTAT LA
BUZUNARELE ROMÂNILOR, DEGHIZAT IN GRIJA PENTRU SᾸNᾸTATE
-Comunicat de presã-
DeÈ™i nu ne mai miră mãsurile intempestive, de tipul mãririi taxelor, aplicate dupã scutiri ÅŸi iertãri de datorii, considerăm necesar să evidenÈ›iem că acestea au un efect devastator asupra mediului economic ÅŸi social, cu atât mai mult cu cât nu sunt rezultatul unor consultãri fireÈ™ti ci, de cele mai multe ori, sunt măsuri pe care le aflãm “pe surse” sau doar post-factum.
Suprataxarea bãuturilor cu zahãr este capul de afiÅŸ al sãptãmânii, iar Romalimenta se vede obligatã a aminti câteva deficienÅ£e majore ale unei astfel de mãsuri. ExistenÈ›a unor taxe similare în câteva state ale lumii, puÈ›ine dealtfel, nu este în sine o probă că acest mecanism funcÈ›ionează, de multe ori impactul negativ fiind trecut sub tăcere.
Fãrã excepÅ£ie, guvernele in cauzã au motivat suprataxarea exclusiv pe nobile raÅ£iuni ale protecÅ£iei sãnãtãÅ£ii consumatorilor (cãrora statul crede că trebuie sã le dicteze ce sã mãnânce), cu atât mai mult cu cât fondurile colectate sunt destinate sistemului medical.
La fel ÅŸi acum. In realitate, nobleÅ£ea guvernamentalã ascundea stângaci lãcomia È™i incompetenÈ›a unei
administraÈ›ii lipsită de viziune, incapabilă de a gestiona un buget È™i de a propune politici publice care să rezolve cauzele È™i nu simptomele. Sperãm cã nu ÅŸi acum.
Cu aceastã speranÅ£ã, dublatã de cea a unor necesare consultãri inainte ca mãsura sã fie pusã in practicã, Romalimenta menÅ£ioneazã cã:
Informarea corectã a consumatorilor, inclusiv prin programe educaÅ£ionale, nu taxarea suplimentarã a unor alimente, este eficientã in promovarea unui stil de viaÅ£ã sãnãtos.
Nu existã alimente bune sau rele, sãnãtoase sau nesãnãtoase, cum greÅŸit se vehiculeazã adesea, ci doar diete echilibrate sau, din contra, dezechilibrate, aÅŸa cum aratã inclusiv documente ale Comisiei Europene. Alimentele de pe piaÅ£ã sunt alimente sigure, controlate ÅŸi fiecare iÅŸi are rolul sãu intr-o dietã corelatã cu cerinÅ£ele nutriÅ£ionale ale organismului, cu activitatea fizicã a fiecãruia.
Membrii Romalimenta intreprind acÅ£iuni concrete de reducere a conÅ£inutului de sare, zahãr ÅŸi grãsimi din produsele lor. Existã in acest sens, incã din 2011, angajamentul industriei in cadrul Planului naÅ£ional de acÅ£iune impotriva bolilor netransmisibile, angajament pe care industria alimentarã il continuã ÅŸi il extinde, in cadrul Protocolului de colaborare cu Ministerul SãnãtãÅ£ii. Astfel, in mai 2018 a fost reactualizat “Protocolul de colaborare dintre Ministerul Sanatatii si Romalimenta privind promovarea unui stil de viaţă sănătos prin controlul aportului caloric si reducerea consumului de sare, zahar adaugat si grăsimi saturate si trans în rândul populaÈ›iei”, ocazie cu care au fost comunicate rezultatele actuale si planurile de continuare a reformularii in diferite segmente ale industriei alimentare.
Suprataxarea unor alimente este în detrimentul populatiei ÅŸi are efecte economice ÅŸi sociale negative. MenÅ£ionãm succint cã:
•
Orice măsură menită să afecteze accesul la alimente, care nu este fundamentată ştiinţific, este discriminatorie prin definiţie.
•
Introducerea unei taxe pentru anumite categorii de alimente nu are ca efect imbunãtãÅ£irea stãrii de sãnãtate a populaÅ£iei, stimularea unei alimentaÅ£ii echilibrate ca urmare a acestei mãsuri fiind total ineficientã, aÅŸa cum s-a demonstrat in Å£ãrile care au aplicat taxe similare.
•
Impunerea unei taxe pe alimente este incorectă pentru că ea penalizează pe toată lumea, indiferent de stilul de viaţă şi obiceiurile de consum alimentar.
•
În contextul programului guvernamental actual, impunerea de noi taxe este total inoportună, această masură avand un impact negativ asupra cresterii economice planificate.
•
La nici patru ani de la mult-aÅŸteptata reducere a TVA la alimente, introducerea de supra-taxe în industria alimentară este ilogicã ÅŸi va afecta serios puterea de cumpărare a populaÅ£iei, în special a acelor categorii sociale cu venituri medii si mici.
•
Suprataxarea va avea un impact negativ asupra agriculturii ÅŸi industriei alimentare româneÅŸti si va duce la scãderi considerabile ale impozitelor si contribuÅ£iilor producătorilor afectaÅ£i la bugetul de stat, ca ÅŸi ale celor din sectoarele cu care aceÅŸtia au
relaţii economice (furnizori, distribuitori, etc), precum si la diminuarea producţiei şi implicit reducerea numărul de locuri de muncă.
•
O taxã suplimentarã impune costuri administrative adiÅ£ionale atâ t pentru guvern, cât ÅŸi pentru mediul de afaceri.
În concluzie, în schimbul unor încasãri suplimentare la buget, suprataxarea va aduce consistente scumpiri ale alimentelor în cauzã, cu efecte directe asupra nivelului de trai (recent, Eurostat confirmând locul 1 pe care il ocupã românii in UE, ca pondere a cheltuielilor cu alimentele) ÅŸi, economic, asupra sectorului agroalimentar, vital pentru România.
Gravitatea problemei constã nu doar in afectarea bãuturilor cu zahãr, cum se susÅ£ine acum. Greu este “prima datã”; mâine ni se va spune cã trebuie scumpite pâinea, lactatele, mezelurile, pentru cã au sare, poimâine cã uleiul are grãsimi, sau (revenind) ÅŸi mierea are zahãr, astfel cã, in scurt timp, vom realiza cã sãracii Europei mãnâncã cel mai scump. Este cel puÅ£in nefiresc, dacã nu de-a dreptul imoral! UrgenÅ£a mãsurii este, pur ÅŸi simplu, inexistentã ÅŸi este timp pentru a gândi impreunã mãsuri care sã contribuie real la Ä©mbunãtãÅ£irea sãnãtãÅ£ii populaÅ£iei, iar Romalimenta este gata sã contribuie la acest proces necesar!
